Preşedintele sârb Boris Tadici a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri legislative la data de 11 mai, ca urmare a crizei guvernamentale provocate de independenţa Kosovo şi de divergenţele între politicienii naţionalişti şi cei proeuropeni. Preşedintele sârb Boris Tadici a dizolvat Parlamentul şi a convocat alegeri legislative la data de 11 mai, ca urmare a crizei guvernamentale provocate de independenţa Kosovo şi de divergenţele între politicienii naţionalişti şi cei proeuropeni.

Potrivit Constituţiei, “am decis să dizolv Parlamentul şi să convoc alegeri le­gislative la data de 11 mai”, a anunţat ieri preşedintele sârb, proeuropeanul Boris Tadici, care a semnat decretul de dizolvare a legislativului de la Belgrad. Dizol­varea Parlamentului intervine după demisia, la sfârşitul săptă­mânii trecute, a şefului guvernului, naţionalistul Vojislav Koş­tuniţa. El a rupt alianţa cu de­mo­craţii proeuropeni ai lui Tadici, invocând “profunde deosebiri de vedere ale celor două formaţiuni, în ceea ce priveşte independenţa provinciei sârbe Kosovo şi apr­o­pierea Serbiei de Uniunea Europeană”.

ACUZAŢII INDIRECTE. Premierul demisionar şi-a acuzat indirect partenerii de coaliţie că au renunţat să mai apere suveranitatea Serbiei în Kosovo în favoarea apropierii de ţările occidentale, care au recunoscut, cele mai multe dintre ele, sau sunt gata să recunoas­că, independenţa regiunii, de­cla­rată unilateral de către albanezii ma­joritari. Koştuniţa consideră că UE şi Statele Unite sunt principalii responsabili de hotărârea kosovari­lor de a se declara independenţi şi a condiţionat relaţiile Belgradului cu UE de anularea acestei decizii. În schimb, preşe­dintele proeuropean Tadici a men­ţinut aproape mereu un ton mai mo­derat, dar întotdeauna pe pla­cul europenilor. Ieri, după ce a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, care a deschis ca­lea al