Pana la repararea "stricaciunilor" produse de bombardament podului "Regele Carol I", circulatia pe ruta Constanta-Bucuresti s-a realizat cu trenul, de la Constanta la Cernavoda-port, apoi cu vapoarele Navigatiei Fluviale Romane Constantin Brancoveanu si Grigore Manu, pana la Calarasi-port, de unde se urma traseul caii ferate Calarasi - Ciulnita - Bucuresti.
Reparatiile podului peste Dunare au fost realizate de Directia Podurilor C.F.R. In colaborare cu Uzinele Resita si Uzinele germane MAN. Cu toate acestea, pericolul nu trecuse. La 12 august 1941, ora 4.55 a.m., sapte avioane sovietice au survolat orasul Cernavoda, lansand sapte bombe. Doua au cazut in apropierea garii din Cernavoda, lovind postul de mitraliera situat pe dealul din apropiere. Un caporal si trei soldati au murit, iar mitraliera a fost distrusa. A treia bomba a cazut in "via Banescu", langa capul podului peste Dunare. Bombele 4 si 5 au cazut in Dunare, in apropierea podului, iar ultimele doua bombe au distrus pichetul marinarilor din port.
Distrugerea podului de la Cernavoda s-a incercat si prin minare. Sovieticii au lansat doi parasutisti, la 21 august 1941, cu misiunea "de a ajunge cu orice pret la Podul 'Regele Carol I' (...) pentru a opera distrugeri". Aceasta informatie a ajuns in posesia Sigurantei Romane in aceeasi zi. Atunci, unul dintre bombardierele sovietice a fost doborat, iar martorii au precizat ca doi parasutisti au reusit sa se catapulteze, plecand in directia Cernavoda. In scurt timp au fost alertati jandarmii, care au delimitat un perimetru in jurul locului in care au fost gasite parasutele. Rezultatele nu au intarziat sa apara: Alexandru Pricop, primul parasutist, sublocotenent in aviatia marinei sovietice, a fost capturat cu tot materialul explozibil pe care il avea asupra sa. Dupa interogarea acestuia, haituiala celui de-al doilea parasutist s-a intensificat in momentu
