Sălbatic şi modern în acelaşi timp, satul renumit pentru fântâna tămăduitoare de la Mănăstirea Brâncoveanu se pregăteşte să intre în circuitul turistic naţional prin construirea unei Sălbatic şi modern în acelaşi timp, satul renumit pentru fântâna tămăduitoare de la Mănăstirea Brâncoveanu se pregăteşte să intre în circuitul turistic naţional prin construirea unei pârtii de schi.

Între Braşov şi Sibiu, la câţiva kilometri de Făgăraş, se află comuna Sâmbăta de Sus. Aici, la poalele Carpaţilor Meridionali, vin anual mii de turişti amatori de natură, linişte şi aer curat.

Localnicii sunt sănătoşi "pentru că beau lapte de bivoliţă şi mănâncă ce-şi cresc în curte". Ei cultivă plantele şi cresc animalele ca întotdeauna, adică în condiţii ecologice. Nu folosesc erbicide sau insecticide, dar îşi îngraşă pământurile cu gunoi de grajd.

Schimbările climatice au ajuns însă şi în acest colţ de rai: vara este din ce în ce mai cald, iar iarna ninge tot mai puţin şi zăpada nu mai rezistă aşa cum se întâmpla odinioară.

"Când omul vine la noi, se duce mai întâi la Măn ăstirea Brâncoveanu şi la fântâna ei tămăduitoare. Urcă apoi pe potecă până la Cabana Sâmbăta, la cota 1.400, după care merge la Lacul Urlea, despre care se spune că nu are fund. Cine vine la noi se îndrăgosteşte pe loc de Sâmbăta", spune Ioan Croitoru, primarul comunei de la poalele munţilor Făgăraş.

Anual, localitatea este vizitată de mii de turişti. Unii vin doar ca să urce la pas Meridionalii, pe poteca ce duce spre Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf din România, prin pădurea seculară de foioase şi de conifere. Alţii vor doar să se odihnească şi să mănânce păstrăv. Toţi însă pleacă încântaţi.

Pădurea virgină a Sâmbetei

Comuna are în proprietate peste 1.200 de hectare de pădure, unde încă te poţi întâlni cu ursul sau poţi da peste trofeele