Guvernul de la Skopje a rămas în minoritate cu trei săptămâni înainte de Summitul NATO de la Bucureşti. Pe fondul disputei bilaterale cu Grecia, Macedonia se confruntă şi cu o criză Guvernul de la Skopje a rămas în minoritate cu trei săptămâni înainte de Summitul NATO de la Bucureşti.
Pe fondul disputei bilaterale cu Grecia, Macedonia se confruntă şi cu o criză politică internă, care ar putea ameninţa şansele fostei republici iugoslave de a primi la Bucureşti invitaţia de aderare la NATO. Partidul Democratic al Albanezilor (DPA) s-a retras de la guvernare, după ce a cerut recunoaşterea independenţei Kosovo şi adoptarea unei serii de legi pentru îmbunătăţirea drepturilor albanezilor din Macedonia.
Menduh Thaci, liderul DPA, s-a grăbit să declare că decizia partidului său nu este orientată împotriva intereselor Macedoniei şi a adăugat că formaţiunea albanezilor nu se opune continuării procesului de aderare a ţării la UE şi NATO. Pe lângă recunoaşterea independenţei Kosovo, Thaci i-a solicitat premierului Nikola Gruevski adoptarea unui set de legi care să garanteze drepturi sporite pentru minoritatea pe care o reprezintă.
Printre acestea, se numără mai multe locuri pentru albanezi în administraţia locală, plasarea steagului albanez alături de cel macedonean pe clădirile oficiale, pensii pentru foştii membri ai gherilei UCK sau folosirea pe scară mai largă a limbii albaneze.
Albanezii reprezintă 25% din cele aproximativ două milioane de locuitori ai Macedoniei. În 2001, o rebeliune albaneză a dus Macedonia în pragul războiului civil, evitat în urma acordurilor de la Ohrid, semnate în acelaşi an sub presiunea comunităţii internaţionale.
Soluţii pentru stabilitate
Decizia DPA nu înseamnă totuşi căderea automată a guvernului condus de premierul Nikola Gruevski, aflat la conducere din august 2006, care trebuie a