Un interviu cu Vladimir Tismaneanu despre cel mai important filosof al ultimului secol. S-au implinit ieri 125 de ani de la moartea lui Karl Marx. Ce mai reprezinta marxismul in Romania si in lume? Incotro se indreapta apologetii acestei ideologii care a schimbat cel mai mult lumea in ultimul secol? La aceste intrebari am incercat sa aflam raspunsul de la politologul Vladimir Tismaneanu. Senatorul EVZ e convins ca neo-marxistii vor sa separe defintiv apele in istoria operelor lui Karl Marx, dar e imposibil sa-l separi pe batranul filosof cu barba alba de tanarul si freneticul Lenin.
EVZ: Cum arata posteritatea lui Marx in Romania? Dar in lume?
Vladimir Tismaneanu: In mai 1968, a avut loc la Paris, cu prilejul aniversarii a 150 de ani de la nasterea lui Karl Marx, un colocviu international organizat de UNESCO. Era in plina revolta studenteasca, iar ideile lui Marx erau furtunos invocate, evocate, disputate. Cu acel prilej, Raymond Aron, autorul capodoperei antimarxiste „Opiul intelectualilor” (recent tradusa in romaneste de Adina Diniţoiu la Curtea Veche) a tinut un discurs inaugural cu titlul „Echivoc si inepuizabil”. La sfirsitul anilor ’70, André Glucksmann publica influenta sa carte „Les maîtres penseurs” in care accentua responsabilitatea unor filosofi, intre care Marx, pentru ororile totalitare ale veacului douazeci. La urma urmelor, chiar Marx a afirmat ca practica este criteriul adevarului, deci nu exista motiv de a sustrage doctrina sa de la o scrutare demistificatoare in lumina efectelor ei in practicile politice concrete.
Socialismul lui Gheorghiu-Dej si Ceausescu a fost o variatiune pe o tema initiate de Marx asa cum a fost acesta reinterpretat de Lenin: revolutia „proletara” ca distrugere a proprietatii private si instaurare a „dictaturii proletariatului”. De aici si o reactie de repudiere totala a marxismului care a inceput, la