Teoretic, fiecare om are şanse egale la educaţie. Practic, e nevoie de bani europeni ca să pui în aplicare acest drept fundamental. Beneficiind de fonduri de la Uniunea Europeană, sute de copii şi părinţi din judeţul Braşov s-au întors în această iarnă la şcoală. După trei luni de la debut, vineri a avut loc prezentarea proiectului PHARE 2005/017 „Accesul la educaţie pentru grupurile dezavantajate”, în prezenţa primarilor şi a autorităţilor locale din fiecare localitate, inclusiv din Braşov. Amfiteatrul Universităţii Spiru Haret din Braşov s-a umplut de copii, părinţi şi cadre didactice, dornici să vadă activităţile prin care se realizează incluziunea socială într-o şcoală.

11 şcoli, sute

de copii şi părinţi

O incintă mare a devenit pentru o zi sală de expoziţii pentru activităţile desfăşurate de cele 11 şcoli intrate în proiect - SAM-urile din Tărlungeni, Ormeniş, Racoş, Comâna şi câte o şcoală generală din Cincu, Crizbav, Râşnov, Codlea, Zărneşti, Făgăraş şi Săcele. Tocmai de aceea aici stăteau laolaltă copiii rromi în costume tradiţionale şi panoplii de obiecte confecţionate artizanal, de la mături la goblenuri. „Este un mod de a dezvolta şcolile incluzive. Fiecare copil trebuie să se simtă bine, indiferent de naţionalitate, etnie, vârstă sau stare socială. Copiii au fost atraşi spre şcoală printr-un Centru de resurse pentru şcoala incluzivă. Sunt şanse să facem foarte mult atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Am pus accent pe evitarea discriminării, pe egalitatea de şanse, evitarea segregării. Cel mai important este ca fiecare copil să se simtă egal”, a declarat inspectorul de limba germană şi pentru şcolarizarea rromilor, Georgeta Ţoţea, asistent al proiectului PHARE 2005/017.

Cornul şi laptele

nu era suficient

Fiecare şcoală a pus în aplicare una sau mai multe componente ale proiectului: „A doua şansă”