Antioxidanţii sunt substanţe folosite de industria alimentară pentru a face ca produsele, în special grăsimile, să aibă o durată de viaţă mult mai mare. Unii dintre ei însă pot avea şi efecte adverse asupra sănătăţii.
Antioxidanţii sunt substanţe folosite de industria alimentară pentru a face ca produsele, în special grăsimile, să aibă o durată de viaţă mult mai mare. Unii dintre ei însă pot avea şi efecte adverse asupra sănătăţii.
Preocupările pentru păstrarea “prospeţimii de pe raft” a alimentelor procesate au impus utilizarea antioxidanţilor în procesul de fabricaţie. Antioxidanţii sunt identificaţi în grupa E300-E400 a aditivilor alimentari, în aceeaşi grupă fiind cuprinşi şi unii emulgatori şi stabilizatori.
Antioxidanţii au efect pozitiv asupra păstrării acizilor graşi nesaturaţi şi a conţinutului de vitamine liposolubile cu multe duble legături. Oxidarea lipidelor (triacilgliceroli, grăsimi dacă sunt solide la temperatura camerei şi uleiuri dacă sunt lichide la temperatura camerei) are loc cu atât mai rapid, cu cât gradul de nesaturare este mai ridicat (acizii graşi care formează lipidele au mai multe duble legături). Ca urmare, în primă fază se oxidează acizii graşi esenţiali (arahidonic, linoleic, linolenic) care au valoare biologică ridicată, îndeplinind şi rolul de vitamină. Aceşti acizi graşi nu pot fi sintetizaţi de organismul uman, acesta fiind tributar aportului alimentar exogen. Dacă ei lipsesc din dietă sau sunt în cantităţi insuficiente, starea de sănătate a omului este serios deteriorată. În afară de efectul de pierdere a valorii biologice, acizii graşi oxidaţi sunt nocivi organismului uman, fiind implicaţi în dezvoltarea numeroaselor maladii ale civilizaţiei.
NATURALI. Folosirea antioxidanţilor naturali (în special a tocoferolilor E306, a acidului ascorbic – vitamina C şi a săruri