Mihai Stănescu a devenit celebru pentru caricaturile sale, în care ironiza regimul comunist. „Aşa am fost rău, de mic. Umorul meu a fost întotdeauna şi este gri spre negru“, spune el.. Sursa: Razvan Valcaneantu
Caricaturistul a primit numeroase premii la concursuri internaţionale, dar, după Revoluţie, artistul a renunţat să publice caricaturi în presă. Îşi păstrează însă umorul. Semn stă mesajul cu care îşi întâmpină clienţii de la magazinul de căni şi tricouri pe care îl are în Capitală: „Vă mulţumim că nu aţi cumpărat de la magazinul de alături“.
„M-am îndrăgostitîn două zile“
Mihai Stănescu a urmat liceul din Buzău şi, contrar sfaturilor mamei sale de a da la Medicină, a plecat la Iaşi, să facă un al doilea liceu, cel de arte plastice. „Am intrat direct în anul II“, spune el. A venit apoi în Bucureşti, la Facultatea de Arte Plastice. „Toţi voiam pictură şi sculptură, până când ne-a spus rectorul că profesorii de la grafică au maşini şi sunt mai bogaţi. Atunci, ne-am dus toţi la grafică publicitară“, povesteşte artistul.
Stănescu a început să facă afişe pentru filme. „Mi-aduc aminte că la «Pantoful Cenuşăresei» am făcut un afiş care nu a plăcut nici regizorului şi nici oamenilor; şi atunci nu s-au dus să vadă filmul. Aşa am vrut eu, era un film prost“, susţine el.
După ce a terminat facultatea a fost repartizat la Ministerul Turismului, unde a făcut grafică publicitară. Şi-a dat demisia după şase ani. Motivul: nu avea timp să se îndrăgostească. „Am plecat de la minister, mă chemau la serviciu la şapte dimineaţa, iar mie, fiind artist, nu-mi convenea. Mai ales că nu aveam timp să mă îndrăgostesc. Au zis că dacă acesta e motivul, mi se aprobă demisia. M-am dus la mare şi m-am îndrăgostit în două zile“, îşi aminteşte Stănescu. S-a întors la minister după un an, numai după ce le-a pus nişte condiţii. „Una
