Citesc �n "Rom�nia liberă" nr. 2233 un interviu cu doamna Iulia Ghiţescu, sora pictorului Alexandru Istrati, din care extrag c�teva date despre renumitul pictor. Alexandru Istrati s-a născut la Dorohoi la 9 martie 1915. Şi-a făcut studiile �n Rom�nia. Şi-a luat bacalaureatul �n 1932, a fost licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti �n 1937 şi diplomat al Facultăţii de Arte din Bucureşti. A fost asistent la aceeaşi facultate la clasa profesorului Camil Ressu. Concomitent �ndeplinea şi funcţia de custode la Muzeulş Simu. �n 1947 a obţinut, prin concurs, o bursă a statului francez şi a plecat la Paris, �mpreună cu soţia sa , Natalia Dumitrescu, şi ea pictor de mare talent, care s-a stins din viaţă pe 3 iulie 1991 �n acelaşi mare oraş european. Aici urmează �mpreună Academia Andre Lhote şi Ecole des Beaux Arts. �l �nt�lnesc pe Br�ncuşi care �i determină să răm�nă l�ngă el. Soţii Istrati vor �nchiria un hangar mare �n Impasse Ronsin, pe care �l amenajează şi �ncep să lucreze. Intr�nd �n contact cu " spiritul abstracţiei", părăsesc arta figurativă pe care o practicau �n ţară şi se dedică, realiz�ndu-se chiar, artei nonfigurative. Colorist valoros, Istrati păstrează paleta, etal�nd-o �n forme geometrice, construite de un bun desenator. Din 1952, Alexandru Istrati este ales �n juriul Saloanelor de artă franceze. �n 1953 Istrati obţine premiul Kandisky, pe care �l va obţine şi soţia sa �n 1955. �n acelaşi an, 1955, Istrati obţine, la Milano, premiul Lassone. Important este că din 1947 p�nă �n 1957 Alexandru Istrati �mpreună cu soţia sa vor lucra pentru Br�ncuşi, adică �n ultimii 10 ani de viaţă ai marelui artist. Acesta va lăsa prin testament soţilor Istrati terenul din strada Sauvageot şi-i desemnează legatari universali testamentari. Soţii Istrati au devenit cetăţeni francezi �n 1965. perioada următoare, p�nă la stingerea lor din viaţă, va fi legată de multe acţiuni pr