Dolarul a atins un nou record negativ faţă de moneda europeană, de 1,59 dolari pe euro investitorii pierzându-şi încrederea în valuta americană. În timp ce preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, avertizează că economia SUA se îndreaptă cu paşi repezi spre recesiune, banca centrală americană (Fed) a luat noi măsuri de urgenţă şi a redus dobânda cu discount la care împrumută băncile, pentru a evita o criză de lichiditate.

Încă de la începutul crizei americane, pornită în primăvara anului trecut, România a simţit pe propria piele neîncrederea generalizată a investitorilor. Leul a picat de la un nivel de 3,16 lei pe euro la peste 3,6 lei/euro iar bursa a stat pe roşu, în pierdere, primele săptămâni ale anului.

Neîncrederea investitorilor poate trece oceanul

Anunţul care a zguduit încrederea investitorilor a fost că Bear Stearns, una dintre cele mai mari bănci americane, a intrat în criză de lichidităţi. După ce banca a recunoscut problemele acţiunile proprii au pierdut peste 36% din valoare în numai o şedinţă de tranzacţionare. Căderea a continuat şi a doua zi, titlurile Bear Stearns plonjând de la peste 80 de dolari la numai 30 de dolari per titlu.

În momentul în care un sistem bancar atât de dezvoltat ca cel al SUA intră în criză de lichidităţi valul de neîncredere afectează inclusiv Europa, date fiind portofoliile comune sau prezenţa pe aceleaşi pieţe. Astfel, anul trecut circuitul a fost SUA-Europa-Europa de Est-România. În cazul statelor emergente, care fac parte din aşa-zisa New Europe, căderile de bursă sau ale monedelor naţionale au fost provocate nu atât de lipsa de încredere cât de lipsa de lichidităţi. Majoritatea brokerilor români consideră că pierderile bursei de la Bucureşti au fost determinate de faptul că investitorii străini aveau nevoie de lichidităţi astfel că au închis, total sau parţial, poziţiile deschise pe BVB pent