O fosilă de vertebrată descoperită �ntr-o carieră de piatră situată la 60 de kilometri la nord de Paris indică faptul că o pasăre terestră mare, �nrudită cu struţul, a trăit �n această regiune, �n urmă cu 56 de milioane de ani. Judec�nd după dimensiunile ei, vertebrata avea o talie apropiată de a struţului, cea mai mare pasăre din zilele noastre, put�nd atinge o �nălţime de 2,50 metri. Există �nsă o diferenţă �ntre struţul actual, care trăieşte �n zone semideşertice şi pasărea care, se pare, prefera zonele umede, cu vegetaţie luxuriantă, �ntr-un climat cald, alături de broaşte ţestoase, crocodili şi diverse mamifere, ale căror fosile au fost, de asemenea, descoperite �n carierele din regiune. Comportamentul său era mai apropiat de cel al casuarului (Casuarius casuarius), văr al struţului, care trăieşte �n pădurile tropicale din Noua Guinee şi nord-estul Australiei. Spre deosebire de struţi, care s�nt mai degrabă ierbivori, casuarul se hrăneşte cu fructe şi animale mici. O pasăre similară a fost descoperită �n secolul al XlX-lea l�ngă Reims, �n nord-estul Franţei, �nsă fosilele acestui străbunic al struţului s�nt foarte rare.
Autori: A.B.
O fosilă de vertebrată descoperită �ntr-o carieră de piatră situată la 60 de kilometri la nord de Paris indică faptul că o pasăre terestră mare, �nrudită cu struţul, a trăit �n această regiune, �n urmă cu 56 de milioane de ani. Judec�nd după dimensiunile ei, vertebrata avea o talie apropiată de a struţului, cea mai mare pasăre din zilele noastre, put�nd atinge o �nălţime de 2,50 metri. Există �nsă o diferenţă �ntre struţul actual, care trăieşte �n zone semideşertice şi pasărea care, se pare, prefera zonele umede, cu vegetaţie luxuriantă, �ntr-un climat cald, alături de broaşte ţestoase, crocodili şi diverse mamifere, ale căror fosile au fost, de asemenea, descoperite �n carierele din regiune. Comportamentul său era
