Solicitarea unui procuror turc privind interzicerea partidului de guvernământ, Justiţie şi Dezvoltare (AKP), a ridicat nivelul tensiunilor dintre gruparea premierului Recep Tayyip Erdogan şi elitele laice ale ţării.
AKP este acuzat de procurorul Curţii de Casaţie, Abdurrahman Yalcinkaya, că derulează activităţi care „intră în contradicţie cu principiul laicităţii“, introdus de Mustafa Kemal Ataturk şi urmat cu sfinţenie de statul turc. Premierul a declarat, sâmbătă, că măsura procurorilor reprezintă un „atentat la voinţa naţională“, amintind de victoria clară a AKP în alegerile legislative din iulie 2007.
Declaraţii publice de susţinere pentru guvern au făcut şi oficialii Departamentului de Stat al SUA şi reprezentanţii UE, la care Turcia speră să adere într-un viitor apropiat. Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a subliniat că iniţiativa procurorului turc încalcă principiile unei „societăţi europene normale“. Şi comentatorii turci, inclusiv critici ai AKP, au condamnat iniţiativa procurorului, subliniind că, într-o societate democratică, partidele nu ar trebui interzise.
O dispută veche
Actul de acuzare, trimis Curţii Constituţionale vineri seară, menţionează că AKP a inserat în structurile statului oameni cu convingeri islamiste şi vizează un model de societate inspirat de religie. Unul dintre exemplele furnizate este recenta iniţiativă a guvernului, care a eliminat interdicţia purtării vălului islamic în universităţile publice. Procurorul cere atât scoaterea în afara legii a AKP, cât şi interzicerea, pe o perioadă limitată, a activităţii politice a premierului şi a preşedintelui Abdullah Gul.
Iniţiativa marchează apogeul disputei dintre AKP şi elitele laice ale ţării, puternic reprezentate în armată, magistratură şi universităţ i. AKP, născut dintr-o coaliţie de islamişti şi naţionalişti,
