Prutul, granita firava de apa care desparte Romania de Republica Moldova, roade anual o fasie adanca din teritoriul tarii noastre.

Romania pierde anual zeci de hectare de teren in zona de nord a granitei cu Republica Moldova, in ciuda lucrarilor care se fac pentru consolidarea malurilor raului ce reprezinta granita naturala dintre cele doua tari. Localnicii spun ca eroziunea malului drept a inceput prin anii ‘70. Daca moldovenii si-au consolidat temeinic malul prin ridicarea unor console din beton, romanii au constientizat pericolul abia cand Prutul a inceput sa roada adanc din teritoriul Romaniei. Anual, in zona Ivancauti, un catun din cadrul comunei Paltinis, tara noastra pierde din teritoriu o fasie lata de mai multi metri. "Prutul mananca in fiecare an din pamantul nostru in zona Ivancauti. Zece metri daca rupe in fiecare an, si tot se aduna o suprafata importanta", spune primarul Costel Romanescu. Primarul se mandreste cu faptul ca anul trecut a obtinut de la Guvern bani pentru crearea unui canal prin se incearca reintoarcerea raului in vechea albie si salvarea a mii de metri patrati de teren agricol. In plus, edilul spera ca anul acesta sa finalizeze lucrarile pentru inchiderea digului de pe Prut si sa inainteze un nou proiect: "Daca reusim sa inchidem digul, facem un proiect pentru crearea unui parc dendrologic."

Oamenii din sat aproape ca s-au obisnuit cu ideea ca Prutul le fura an de an din pamantul pe care l-au mostenit de la batranii lor. "Iaca ii pe terminate si digul asta, dar sa vedem cat o sa tina, un dig cat ograda unui om de dimensiune obisnuita. Atata amar de beton s-a pus aici de te mai miri de cum nu a tinut. Digul stavileste furia apei si nu mai da voie Prutului sa treaca pe de-a dreptul. Din ‘70 incoace insa s-a tot lucrat la diguri, dar cu apa nu te pui", ofteaza Gabriela Balahura. Privit de pe dig, Prutul se arata ca o insula