Spaţiile verzi ale Capitalei se usucă din cauza celor 400 tone de impurităţi care le acoperă. Una dintre problemele de viaţă şi de moarte ale Bucureştiului este praful în exces. Copacii Spaţiile verzi ale Capitalei se usucă din cauza celor 400 tone de impurităţi care le acoperă.
Una dintre problemele de viaţă şi de moarte ale Bucureştiului este praful în exces. Copacii din Capitală au început "să chelească" prematur, întrucât praful şi noxele produse în trafic îi otrăvesc zi de zi, spune preşedintele Organizaţiei Eco Civica, Niculae Rădulescu-Dobrogea. Măsurătorile arată că, anual, se depun peste 400 de tone de praf pe fiecare kilometru pătrat al Bucureştiului.
Şantierele au distrus parcurile şi produc praf în cantităţi incredibile, spune revoltat preşedintele organizaţiei Eco Civica, Niculae Rădulescu-Dobrogea. Îngrijoraţi de efectele poluării care sufocă Bucureştiul, ecologiştii acestei organizaţii au măsurat cantitatea de praf care se adună pe metrul pătrat într-o lună şi apoi au calculat cantităţile anuale.
"În Bucureşti, în fiecare an, se depun peste 400 de tone de praf pe kilometrul pătrat. Este o situaţie alarmantă dacă ne gândim că în perioada 2000-2001 în Bucureşti erau doar aproximativ 270 de tone de praf/kilometru pătrat. Singura soluţie sunt creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi refacerea perdelelor verzi de la marginea oraşului", spune ecologistul.
Un arbore matur reţine 20 de kilograme de praf
Distrugerea spaţiilor verzi din Bucureşti a fost şi este o mare greşeală, spune Rădulescu-Dobrogea. "Orice copac este un veritabil aspirator de praf. Fiecare arbore matur reţine 20 de kilograme de praf, dar municipalitatea nu se gândeşte la asta.
Situaţia este gravă dacă ne gândim că în anul 2003, când mediul ambiant nu era atât de afectat, în Bucureşti au murit, potrivit unei statistici a Institutului d
