Pentru cei care s-au pierdut in discutii academice despre noua lege electorala, saptamana trecuta a fost un bun prilej de trezire la realitate si de reevaluare a noului act normativ. Din scurta cearta publica intre PSD si guvern - pierduta de guvern prin KO - cu privire la desfasurarea alegerilor locale din iunie a reiesit clar ca miza "reformei" electorale nu era introducerea unei doze homeopatice de vot uninominal, ci alegerea prin vot direct a presedintilor consiliilor judetene. Pe scurt, PNL-istii si UDMR-istii din guvern, sustinuti de PC si PRM, s-au grabit cu fixarea datei alegerilor inainte de intrarea in vigoare a noii legi, sperand ca vor mai "prinde" legea veche prin care "baronii locali" erau desemnati la masa negocierilor dintre partide. Era singura solutie pentru niste partide mici si in declin de forma, care doar la "masa verde" a compromisurilor pot castiga ceea ce electoratul le-a refuzat. Cum altfel ar fi obtinut de pilda PC in 2004 presedintia a 4 consilii judetene? PSD a amenintat insa cu motiunea de cenzura - de data aceasta in mod credibil - si a obtinut aplicarea noii legi din 2008. Vom vedea indata de ce. Cine se uita la harta politica actuala a repartitiei presedintiilor de CJ constata ca ea nu reflecta ponderea partidelor in parlament: PSD detine aproape 50%, fosta Alianta D.A. - 25%, UDMR - 12,5%, iar PRM doar 3 posturi, adica sub UDMR, desi scorul sau electoral a fost superior la legislative. Potrivit noii legi insa PRM, ca si PC, risca sa nu mai obtina nicio presedintie de CJ, pentru ca nu au candidati care sa castige votul popular; din acelasi motiv, PNL risca sa obtina, in cel mai bun caz, un numar mic de judete; iar UDMR ar putea fi limitata la judetele secuiesti daca romanii din Satu Mare, Salaj si Mures nu vor sta acasa, permitand formatiunii maghiare sa reediteze succesul de la europarlamentare. In tot cazul, daca rezultatele de la e