Plopul negru, un antiseptic de excepţie Mugurii de plop negru sunt valorificaţi pentru proprietăţile lor curative din a doua parte a lunii martie până la începutul lui aprilie. Ei sunt

Plopul negru, un antiseptic de excepţie

Mugurii de plop negru sunt valorificaţi pentru proprietăţile lor curative din a doua parte a lunii martie până la începutul lui aprilie. Ei sunt consideraţi un leac preţios pentru proprietăţile antiseptice la nivelul căilor respiratorii (în bronşite, traheite şi laringite) şi al celor urinare.

Alte afecţiuni pentru care se recomandă mugurii de plop negru sunt: litiază urică, tuse, febră musculară, hemoroizi. Cercetările de ultimă oră încurajează această terapie şi în combaterea tumorilor canceroase. Fitoterapeutul Eric Favre apreciază, în egală măsură, puterea mugurilor de a fluidiza secreţiile bronşice, dar şi calităţile cărbunelui din lemn de plop negru, care acţionează benefic în tulburările digestive. (Liliana Ivan)

Mod de administrare

Sub formă de infuzie, preparată dintr-o linguriţă de muguri la o cană de 250 ml apă. Se beau două căni pe zi.

Din muguri uscaţi şi măcinaţi se prepară tincturi. La un pahar de pulbere se adaugă două pahare de alcool de 70 de grade. Amestecul se lasă la macerat într-un vas închis ermetic, timp de 10 zile. Apoi se filtrează şi se toarnă în sticluţe cât mai mici. Doza optimă este de trei linguriţe pe zi.

Eficient şi gustos este siropul, preparat din 10 linguri de muguri zdrobiţi şi amestecaţi cu 200 ml miere. Compoziţia e lăsată la macerat trei săptămâni. După filtrare se consumă trei linguriţe pe zi. Cura poate dura de la 30 până la 90 de zile.