Nimeni nu a atacat doamnele din familia prezidenţială. Vă amintiţi de vreun atac la adresa soţiei? De ce a pomenit-o? Dar la adresa fiicei mai mari? De ce a pomenit-o? Mai mult. A atacat-o cineva pe domnişoara Elena Băsescu, fotomodel şi personaj monden cu farmec? Nu cumva şi în acest din urmă caz cel atacat a fost tot Băsescu-bărbatul? Cel care şi-a împins fata într-o carieră politică poate prea abruptă? Şi care a generat tensiuni în chiar partidul prezidenţial?
Anii ’70 au adus în politica de la Bucureşti conceptul de "soţie, mamă şi savant eminent". A trebuit să aşteptăm încă patru decenii ca el să-şi găsească binecuvenita continuare istorică. Aşa am făcut cunoştiinţă, într-o seară de vineri, cu "soţul, tatăl şi investitorul imaculat".
Nu vreau să spun aici nimic despre felul cum îşi concepe preşedintele Traian Băsescu relaţia cu presa. Cred că asta e treaba presei şi aş fi nevoit să repet multe lucruri deja spuse sau scrise cu temei. Ca politician aş dori să atrag atenţia asupra unui alt aspect: relaţia dintre preşedinte şi adevăr.
De la bun început avem o problemă: Traian Băsescu a fost acuzat concret şi cu anumite dovezi de o serie de fapte mai mult sau mai puţin grave. Domnia sa nu a răspuns la niciuna din acuzaţii în mod argumentat. Pur şi simplu a negat posibilitatea ca el să fie vreodată ţinta unor acuze oneste. Toate ziarele şi toate televiziunile şi toţi ziariştii care îl acuză de ceva sunt plătiţi special în acest scop. Punct. Fondul problemelor a dispărut. Nimic nu e adevărat, pentru că s-a ţesut un complot al minciunii. Şi acolo unde unii trebuie să vină, de pildă, cu acte pentru a fi crezuţi, Traian Băsescu ne cere să-l credem pe cuvânt. Să luăm în considerare onoarea lui de familist.
Să luăm cazul Hayssam, de pildă. E reală înregistrarea publicată de presă? Şi dacă da,
