Un acord incheiat ieri dimineata intre cele cinci partide care vor forma coalitia de guvernamant a pus capat celei mai lungi crize politice din istoria Belgiei.

Dupa o noapte de negocieri, cele trei partide francofone si doua flamande, mergand de la liberali la socialisti, au convenit ieri dimineata asupra unui acord de guvernare care stabileste reperele noului executiv condus de crestin-democratul flamand Yves Leterme. Masurile preconizate, apreciate de Leterme si partenerii sai de coalitie drept "echilibrate", se refera la probleme economice, sociale si de justitie (ultimele negocieri concentrandu-se asupra migratiei, politicilor sociale, justitiei si ingrijirii sanatatii).

Acordul nu abordeaza controversa intre flamanzi (care reprezinta 60% din cei 10,5 milioane de belgieni), care cer o mai mare autonomie, si francofoni, care ar dori ca statul federal sa continue a avea un rol important. Acest diferend face obiectul unor negocieri separate.

O diferenta notabila intre noul guvern si cabinetul interimar o constituie absenta fostului premier, liberalul flamand Guy Verhofstadt, care si-a luat un an sabatic, dupa noua ani la conducerea executivului. Sondajele arata ca Verhofstadt se bucura de un nivel maxim de popularitate, in timp ce Leterme isi incepe mandatul la nivelul cel mai scazut, doar 10% din francofoni si 45% din flamanzi declarand ca au incredere in el.

Un acord incheiat ieri dimineata intre cele cinci partide care vor forma coalitia de guvernamant a pus capat celei mai lungi crize politice din istoria Belgiei.

Dupa o noapte de negocieri, cele trei partide francofone si doua flamande, mergand de la liberali la socialisti, au convenit ieri dimineata asupra unui acord de guvernare care stabileste reperele noului executiv condus de crestin-democratul flamand Yves Leterme. Masurile preconizate, apreciate de Let