Resursele minerale din ţara noastră au peste 2.100 de pretendenţi şi o singură vedetă: materialele de construcţii. Sursa: EVZ Foto
Chiar dacă „munţii noştri aur poartă“, nimeni nu-l mai exploatează în anul de graţie 2008. Atenţia s-a mutat către resursele indispensabile sectorului cu cea mai mare creştere din ultimii ani: construcţ iile. Astfel, 2.176 de companii se luptă pentru obţinerea licenţelor de exploatare a rezervelor minerale din România.
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), zăcămintele cele mai exploatate sunt cele de calcar industrial şi de construcţii (10,7 milioane tone pe an), nisip şi pietriş (4,8 milioane metri cubi pe an). Lista celor mai râvnite resurse minerale continuă cu andezitul industrial şi de construcţii (1,2 milioane tone anual), în timp ce resurse cu tradiţie în exploatare, precum aurul, cuprul, plumbul sau fierul, fie nu mai sunt exploatate, fie se extrag doar în perimetre restrânse.
„În România se desfăşoară activităţi miniere pentru metale preţioase în trei perimetre (printre care şi Roşia Montană - n.r.), dar activitatea de exploatare propriu-zisă este sistată“, potrivit ANRM. Exploatările din subteran s-au redus semnificativ în ultimii zece ani. Între 1998 şi 2008, au fost închise 326 de obiective de exploatare în subteran, rămânând active doar 33.
Bani puţini din resurse
Statul a încasat anul trecut din taxe şi redevenţe doar 103,43 milioane lei, adică 27,5 milioane euro. Suma este infimă, chiar şi în comparaţie cu redevenţa pentru petrol şi gaze, care a fost anul trecut de 782 milioane lei. Din cele peste 2.100 de companii care îşi desfăşoară activitatea în cele 2.380 de perimetre de exploatare din România, doar 13 au capital străin, iar 15 - capital mixt.
Afacerile cu apă minerală, materiale de construcţii şi metale sunt de
