Localnicii din comuna harghiteană Mădăraş păstrează încă din Evul Mediu o tradiţie unică, specifică Săptămânii Patimilor În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, femeile din

Localnicii din comuna harghiteană Mădăraş păstrează încă din Evul Mediu o tradiţie unică, specifică Săptămânii Patimilor

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, femeile din Mădăraş se întâlnesc să pregătească sarmale cu cartofi, o delicatesă specifică zonei, pentru a întruchipa scena din Cina cea de Taină. Reunite în grupuri de câte 10, denumite "tizeşuri" şi conduse de bătrânele cele mai respectate ale satului, ele continuă astfel cu stricteţe un obicei de sute de ani, care face parte din tradiţiile din Postul Paştelui romano-catolic.

Originile Tizeşului, obicei unic în România, sunt în îndepărtatul Ev Mediu, când bărbaţii erau mereu plecaţi la oaste, iar femeile rămâneau singure, ducând întreaga provară a gospodăriei. Singura lor speranţă că-şi vor vedea soţii sau părinţii acasă stăteau în rugăciunile spuse în fiecare seară.

Astfel, chiar şi acum, la începutul Postului Paştelui, bătrânele credincioase şi respectate ale comunei se întâlnesc în grupuri de câte 10 femei, numite "tizeşuri". Seară de seară, femeile spun rugăciuni din Sfântul Rozarium, după tradiţia romano-catolică, până în Joia Mare din Săptămâna Patimilor.

Bărbaţii, excluşi din Tizeş

În Joia Mare, dis-de-dimineaţă, femeile se îmbracă în haine de sărbătoare şi îşi dau întâlnire la casa uneia dintre ele. După obiceiul străvechi, ele se pregătesc să facă sarmale cu cartofi, o delicatesă care se pregăteşte doar o singură dată pe an, şi doar în această zi.

Bărbaţii nu sunt primiţi între gospodine şi au de ales: fie gospodăresc prin curte, fie se adună în jurul unei sticle de palincă şi sporovăiesc. Până seara, femeile reuşesc să pregătească mii de sarmale, însă nici măcar nu sunt degustate până