Oamenii de ştiinţă au des­coperit că abilitatea unor păsări cântătoare de a învăţa sunete – precum papagalii sau colibri – este dată de aceeaşi secţiune a creierului responsabilă cu controlul mişcărilor, scrie Science Daily.

Oamenii de ştiinţă au des­coperit că abilitatea unor păsări cântătoare de a învăţa sunete – precum papagalii sau colibri – este dată de aceeaşi secţiune a creierului responsabilă cu controlul mişcărilor, scrie Science Daily. Ei au mai observat faptul că zonele creierului responsabile cu mişcarea prezintă multe similarităţi cu zonele care se ocu­pă de abiliatea de a cânta. Astfel, ei au ajuns la concluzia conform căreia abilitatea păsă­rilor de a învăţa sunete pe care le reproduc a evoluat din acelaşi parcurs al dezvoltării motrice. “În cel mai specializat mod, limbajul vorbit este abilitatea de a controla miş­cările învăţate ale laringelui”, a spus autorul studiului, Erich Jar­vis, profesor de neurobiologie, a­dăugând faptul că există posibilita­tea ca limbajul uman să se fi dezvoltat într-un mod similar cu cel al acestor păsări. Echipa de cerce­tători, formată din oameni de şti­inţă englezi, germani şi japo­nezi, a studiat mai multe specii de pă­sări care pot învăţa sunete, dar şi specii care nu deţin această abilitate, precum cintezele sau guguş­tiucii. Conform părerii cer­ce­tă­torilor, acest studiu susţine ipo­teza care spune că limbajul vorbit a fost precedat de limbajul gestu­rilor şi poate veni şi în ajutorul cer­cetărilor care încearcă să ex­plice de ce oamenii şi vor­besc, şi gesticulează, pe când cimpanzeii “vorbesc” doar prin gesturi.

Larva clonată

Oamenii de ştiinţă au descoperit o larvă care îşi creează clone pentru a se proteja de prădători, scrie Science Daily. Biologii de la Universitatea din Washington, SUA, au studiat o astfel de larvă, în vârstă de 4 zile, care s-a autoclonat în cursul a 24 de or