Scandalul cu privire la cele peste 200 de miliarde pe care scolile brailene era sa le piarda, a demonstrat inca o data ca echipa de la conducerea Inspectoratului Scolar are o mare problema: lipsa de comunicare.

In acest context, transparenta care ar trebui sa caracterizeze aceasta institutie nu exista, iar acest fapt afecteaza intreaga comunitate. Spre exemplu Inspectoratul Scolar a refuzat in doua rinduri sa ne transmita promovabilitatile scolilor de la tezele cu subiect unic. Conducerea inspectoratului nu vrea si pace ca o ierarhie a scolilor dupa acest criteriu, sa ajunga la public. De ce? E de neinteles! In fond, parintii au dreptul sa aleaga o scoala pentru copilul lor dupa date concrete, nu dupa zvonuri, asa cum se intimpla de cele mai multe ori. In alegerea scolii, la clasa I sau la a V-a, de pilda, este foarte important pentru parinte sa stie care este nivelul unitatii scolare, cum se lucreaza, ce rezultate se obtin la examenele nationale sau ce actiuni extrascolare se organizeaza. Ei bine, toate aceste informatii ii sint refuzate. Mai mult decit atit, Inspectoratul Scolar nu da publicitatii nici cele mai banale si inofensive informatii despre unele actiuni in care ar trebui implicati si parintii. De exemplu, proiectul demarat de Ministerul Educatiei, "Acoolul nu te face mare", implica la nivel national 1.500 de profesori. Inspectoratul nu a facut public numarul profesorilor braileni implicati sau actiunile organizate la Braila, de parca aceasta problema nu ar exista in scolile din orasul nostru. Si atunci, daca nu se promoveaza aceste actiuni, daca parintele nu afla din toate sursele posibile despre ce si cum trebuie sa faca, este vinovat el ca nu se implica in viata scolii?

La fel de nociva este obedienta pe care o cere Inspectoratul Scolar profesorilor. A fi un dascal cu initiativa, a avea o parere contrara Inspectoratului, de exemplu