Incepand din 2002, slujitorii Thaliei care se ocupa cu Teatrul de Papusi si Marionete au o zi a Breslei lor, 21 martie devenind Ziua Internaţională a Teatrului de Animaţie. Aceasta zi de primavara este sărbătoarea basmelor şi a copilăriei, a artiştilor papusari şi a marionetele lor, care, reusesc sa umple sala de spectacol la fiecare reprezentatie si sa ofere, pret de cateva ore, bucurie copiilor dar si adultilor cu suflet de copil de pretutindeni. Teatrul de marionete contribuie la educatia estetica a oricarui copil, care invata de pe scena ce este binele, frumosul si cum sa ocoleasca rautatea, agresivitatea care ii inconjoara zilnic. Printii, printesele, Cenusareasa, Alba ca Zapada, Motanul incaltat, ne vorbesc despre lumea in care traim, ne fac sa o intelegem mai bine din punct de vedere al relatiilor interumane si ne ofera modele de comportament si mai ales un cod moral. In spatele paravanului, sau in spatele marionetei sta el, actorul manuitor, cel care-i da viata papusii. Cornel Iordache este actor papusar de 23 de ani si crede ca acesta meserie are o frumusete aparte fiidca incita actorul la imaginatie. “Papusa devine o prelungire a corpului actorului. In ea actorul pune o parte din sufletul sau, iar daca miscarile, gesturile ei creaza o reactie micilor spectatori, atunci miracolul s-a produs, actorul a reusit sa-i dea viata papusii”, marturiseste Cornel Iordache. In teatrul de papusi si marionete conteaza foarte mult papusa. “Studiind papusa, actorul incepe sa studieze miscarile pe care i le imprima apoi acesteia. Dupa ce a studiat miscarea, incepe sa-i caute o anumita voce pentru ca papusa are un anumit caracter ce trebuie nuantat cu miscarea si cu vocea actorului”, sustine Cornel Iordache. Pentru Molnár Jozsef, papusa nu mai are taine dupa 25 de ani de cariera. “Pentru mine papusa nu este o recuzita, papusa sunt eu si daca am facut-o sa traiasca mi-am