- Diverse - nr. 57 / 21 Martie, 2008 Intr-o rubrica am discutat cuvantul vechi romanesc vartej, constatand bogatia de sensuri si derivate. Din aceeasi familie face parte si vocabula invarti, tot polisemantica si cu multe derivate.

A (se) invarti, a (se) misca in cerc, a (se) intoarce de jur-imprejur, a determina sau a face o miscare de rotatie; a (se) roti, a (se) rasuci. Conjugarea verbului cunoaste doua variante admise de norma actuala: (ma, se) invart, invartesc; (te) invarti, invartesti; (se) invarte, invarteste; sa (se) invarta, invarteasca.

A invarti, tranzitiv, a da unui obiect o miscare de rotatie; a intoarce, a suci.

Expresia: A se invarti casa (sau locul, pamantul etc.) cu cineva, se spune cand cineva are ameteli sau se simte foarte rusinat, incurcat, zapacit, uluit. A-i invarti cuiva capul, a face pe cineva sa-si piarda judecata, a-l zapaci; a face pe cineva sa se indragosteasca.

A-si invarti ochii, a misca ochii in toate directiile pentru a privi (in jur). A se invarti in hora sau a invarti hora, a dansa, a juca. A se invarti pe langa cineva (sau in jurul, imprejurul cuiva), a cauta sa castige simpatia, bunavointa cuiva. A invarti (pe cineva) pe (sau dupa) deget(e), a conduce (pe cineva) dupa plac. Cu valoare tranzitiva, a invarti, a rasuci pe deget, intre degete sau cu degetele; a intoarce in toate felurile, a privi pe toate partile; a manui (cu dibacie) o unealta, o arma; a mesteca in ceva (cu lingura). A se invarti, a umbla de colo pana colo fara scop; a se misca de jur-imprejur, a se intoarce (intr-un spatiu ingust); a se foi. Figurat: a se indeletnici cu afaceri (dubioase); a castiga, a dobandi ceva, a profita (pe cai laturalnice) de un concurs de imprejurari favorabile.

Invarteala , invartire, intoarcere, rasucire. Mai ales la plural, invarteli, manevra (necinstita) folosita pentru obtinerea unor profituri (individuale