Florenta este un oras-altar pentru Renastere, cu picturi, fresce si sculpturi care dateaza cam de cand lumea a inceput sa se dezvolte din punct de vedere cultural.
Timp de cateva decade bune, maladia s-a numit "boala turistului". Apoi i-au gasit un titlu mai potrivit - "Sindromul lui Stendhal". Filosoful a vizitat Florenta pentru prima data in 1817. Atunci a suferit primul atac de panica.
Maladia l-a cuprins in timp ce vizita Santa Croce, catedrala construita de Nicolini, acolo unde se afla ramasitele lui Michelangelo, ale lui Machiavelli si ale lui Galileo.
Aici Stendhal a observat frescele de pe tavan create de Giotto si, invins de emotie, a exclamat "Am fost intr-un fel de extaz, de la ideea ca ma aflam in Florenta, aproape de mormintele acestor personalitati celebre... Am avut senzatii celeste...Totul vorbea atat de viu sufletului meu. Ah, numai de as putea uita! Inima mi-a batut mai repede, am avut 'nervi', cum li se spune la Berlin. Viata s-a scurs din mine. Mergeam cu teama de a nu ma prabusi" (Napoli si Florenta: O calatorie de la Milano la Reggio - 1817). Unii merg la Roma pentru a vizita Roma, Venetia pentru a vizita Venetia. Dar cine ajunge la Florenta o face pentru a-i vedea picturile. Nu exista galerie de pictura mai mare in Europa decat Uffizi, galerie de sculptura mai mare decat Bargello, nu exista opera de arta de o importanta simbolica mai mare decat David al lui Michelangelo.
Apoi sunt Domul, Santa Croce si Santa Maria Novella, trei dintre cele mai impresionante biserici ale Italiei (si, prin urmare, ale lumii), Capella Brancacci (care adaposteste frescele lui Masaccio), Palazzo Pitti (colectia de arta particulara a familiei Medici), Capelle Medicee unde se afla sculpturile lui Michelangelo si multe, multe altele.
Dar daca va limitati la arta, inseamna sa pierdeti un oras care are totusi si alte bogatii deca