Deşi istoria ne-a demonstrat că poporul rom�n, �n lunga sa existenţă, s-a adaptat la realităţi, sintagma a fost spusă mult mai t�rziu, la 28 mai 1940, de primul ministru Gheorghe Tătărăscu, atunci c�nd, �ntr-o convorbire cu regele Carol al II-lea, hotărăsc să abandoneze starea de neutralitate �n care se afla Rom�nia şi să se apropie de Germania. Problema este că dacă s-a găsit un Emil Cioran să ne spună ce ar trebui să facem pentru a pune �n practică sintagma "schimbarea la faţă a Rom�niei", n-a apărut �ncă filozoful care să ne dea un cod de ADAPTARE LA REALITAŢI A ROM�NIEI. Poate Gabriel Liiceanu. Dar insistă prea mult pe americanizarea noastră şi at�t. Nimic altceva. Ori un cod trebuie să aibă cel puţin şapte puncte. Poate domnul Pleşu? Pe vremea lui Ceauşescu �l admiram mai mult pe domnul Pleşu pentru că atunci c�nd scria ceva ne şi �nvăţa ceva. Acum �nsă� �n lipsa filozofului pe tema amintită, rom�nul se descurcă singur. Pleacă �n ţări străine, managerii devin "descurcăreţi", ţăranul lasă tot p�rloagă şi fură de la vecinul care n-a fost at�t de deştept şi a mai cultivat c�te ceva, �nv�rtiţii privesc cu jale �n curţile fostelor IAS-uri �n care e ruină şi nu mai au cum lua măcar o piuliţă, un motoraş acolo pentru "bicicletele " lor, pensionarii stau cu zilele pe la oficiile poştale, tinerii caută metode de ieşit �n şomaj, munca e descurajată.

Autori: Georgică MANOLE

Deşi istoria ne-a demonstrat că poporul rom�n, �n lunga sa existenţă, s-a adaptat la realităţi, sintagma a fost spusă mult mai t�rziu, la 28 mai 1940, de primul ministru Gheorghe Tătărăscu, atunci c�nd, �ntr-o convorbire cu regele Carol al II-lea, hotărăsc să abandoneze starea de neutralitate �n care se afla Rom�nia şi să se apropie de Germania. Problema este că dacă s-a găsit un Emil Cioran să ne spună ce ar trebui să facem pentru a pune �n practică sintagma "schimbarea la faţă a Ro