În impunerea modelului totalitar în România a contat foarte mult introducerea sistemului juridic de tip sovietic si adoptarea, în aprilie 1948, a Constitutiei Republicii Populare Române. Reorganizarea sistemului judiciar, în acord cu principiile politice ale PCR, a fost facuta printr-o lege speciala adoptata pe data de 24 noiembrie 1947, care însa a fost urmata de alte doua legi importante, Legea nr. 5 si nr. 6, ambele din iunie 1952. “Subliniem ca nici în acest domeniu (Justitie si Procuratura – n.a.), arata Dumitru Firoiu, nu a fost vorba de o simpla reforma; s-au creat organe complet noi, radical diferite de ceea ce a fost justitia si parchetul în regimul trecut”. In acest context era imperios necesar pentru noul regim pe cale de a se instala sa cunoasca foarte bine starea de spirit din cadrul Curtii de Apel, a Tribunalului si Judecatoriei Mures. Evident ca se dorea in primul rand a se stii care sunt “oamenii pe care se poate conta”. Urmarirea permanenta, punerea la stâlpul infamiei, frica pierderii locului de munca si deci excluderea sociala au reprezentat modalitatile prin care unele cadre din institutiile mai sus amintite, au fost determinate sa colaboreze. Bine penetrate informativ inca de la inceput, institutiile in cauza au putut fi apoi “reformate” in acord cu principiile si obiectivele urmarite de PCR. Birocratia comunista dorea insa sa dea însa o aparenta de legalitate tuturor acestor masuri cu caracter punitiv. În acelasi timp, pentru a justifica represiunea desfasurata la scara întregii societati românesti, s-au invocat diverse pretexte: pericolul reactiunii interne, a razboiului rece, fragilitatea regimului si a institutiilor sale, etc.

Cazul Gheorghe Bratu… Marire si decadere

In primii ani de la instaurarea comunismului in Romania unele personaje – precum si cel despre care vom discuta in continuare – au avut cariere cu adevarat fulmi