La 52 de ani Zinaida Greceanii este prima femeie vorbitoare de limba romana care ajunge sef de guvern. Inainte de ajunge la varful puterii, Zinaida Greceanii a facut insa o lunga ucenicie, a lucrat 20 de ani ca finantista in provincie, urcand incet toate treptele necesare inainte de a pune piciorul in Ministerul de Finante, fiind numita adjunct al Directiei generale pentru elaborarea si analiza bugetului inainte ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova, partid care a propulsat-o saptamana trecuta in fotoliul de sefa a guvernului, sa castige alegerile.
Inainte de a deveni o politiciana de succes, Zinaida Greceanii si-a construit o cariera profesionala pe propriile ei speze, fara proptele de sus, muncind cu sarg si rabdare intr-o tara mica, saraca, plina de prejudecati, in care barbatii, la fel ca in Romania, domina viata politica si economica. Spre deosebire de majoritatea femeilor politice care fac zgomot pe scena autohtona si care au fost aduse la suprafata jocurilor prin compromisuri sau filiatii fara legatura cu performantele lor anterioare, Zinaida Greceanii se impune in primul rand ca specialista intr-un domeniu vital pentru orice stat, iar mai apoi ca politiciana discreta, dar influenta prin ceea ce este ea, mai mult decat prin partidul sau.
In Romania, cele mai multe femei politice pe care le vedem dandu-si cu parerea in varii domenii nu au in spate cariere profesionale serioase, iar unele par sa nu fi facut niciodata vreo meserie. De la Daniela Popa, sefa conservatorilor, care a debutat in politica o data cu FSN, in 1990, si pana la Norica Nicolai, vicepresedinta PNL, fosta procuroare comunista cu competente indoielnice, ambele de-o seama cu Zinaida Greceanii, politicienele romance din generatia medie sunt adesea lipsite de consistenta. In schimb, tinerele politiciene par selectate dintr-o taraba de lucruri frumoase, iar mar