Din cel mai mare oraş industrial, Braşovul se transformă în cel mai mare centru comercial al provinciei. Potrivit afirmaţiilor lui Ion Popescu, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov, în prezent activitatea industriei de maşini, care reprezenta peste 50% din activitatea economică a Braşovului în 1990, s-a redus la sub 10%, luând avânt industria produselor alimentare şi a alcoolului, care a ajuns la peste 15%, deşi în anii ’90 nu ajungea nici la 3%.

Industria braşoveană e

cu roţile în sus

Înainte de 1990, Tractorul, Uzina de Autocamioane – acum Roman SA şi Electroprecizia Săcele realizau, împreună, peste 50% din producţia industrială a judeţului. La Tractorul lucrau 25.000 de oameni, la Uzina de Autocamioane la fel, iar la Electroprecizia în jur de 20.000. De asemenea, la Rulmentul lucrau peste 5.000 de oameni, iar la Hidromecanica mai mult de 3.000. Industria produselor speciale, în care erau prinse Tohan Zărneşti, Uzina 2 (Carfilul de azi), Metrom, IAR, Uzina de Produse Speciale Făgăraş şi Combinatul Chimic Făgăraş aveau în total peste 20.000 de angajaţi.

În total, Braşovul avea în 1990, 296.500 de angajaţi, fiind judeţul cu cea mai mare ocupare a forţei de muncă, după Bucureşti.

Acum, în Braşov mai sunt 163.000 de angajaţi, iar rata şomajului e peste medie. O scădere cu aproape 100.000 de angajaţi în mai puţin de 20 ani. În acelaşi timp, numărul pensionarilor a crescut de la 79.944 în 1990 la peste 140.000.

„Ar fi bine să ajungă producţia la jumătate din cât era”

Ion Popescu spune că producţia industrială a ajuns, în prezent, la doar o treime din cât reprezenta în 1990. „Ar fi foarte bine să ajungă măcar la 50% din cât reprezenta imediat după revoluţie, mai ales că producţia uzinelor mari din Braşov merge, în proporţie de 70%, la export”, spune sursa citată.

Tractorul SA avea în 2005 3.3