Gârda e departe, aşezată în inima Apusenilor, la poalele Bihariei, culmea cea mai înaltă şi mai masivă din Carpaţii Occidentali. Îşi trage numele dintr-o expresie locală, bătrînii numind "gîrde" cascadele naturale formate din trunchiurile copacilor căzuţi în timp de vînt puternic şi furtună şi bolovanii adunaţi în jurul lor pe cursul apelor curgătoare. E un loc atît de îndepărtat încît, dacă n-ar fi un tărîm plin de poveşti şi de natură încremenită într-un timp de demult, nealterat de tehnologie, puţine ar fi şansele să-i treci plăcuţa europeană de la intrare. Pentru că din 2005 Gârda se numără printre cele 20 de sate europene ale României, fiind de altfel şi cap de listă.

"Deşi Gârda se află în vecinătatea unui gheţar, oamenii sînt plini de căldură şi iniţiativă" - a declarat Jonathan Scheele locuitorilor din Gârda cînd le-a conferit titulatura de sat european.

Cum sînt locuitorii? Foarte uniţi, după spusele primarului, Marin Vîrciu, fostul învăţător al satului, aflat la conducerea Primăriei de mai bine de 10 ani. "Am fost selectaţi pe lista satelor europene pentru programele de dezvoltare a turismului, datorită asociaţiilor înfiinţate aici, dezvoltării locale şi speologice, iniţiativelor economice şi proiectelor de infrastructură." Iar toate acestea nu puteau fi realizate decît de o comunitate legată şi sătulă să tot aştepte ajutorul statului.

În primul rînd s-au axat pe turism. Aflată în mijlocul unui adevărat muzeu natural, Parcul Natural Apuseni, fiind şi drum de acces spre peştera Scărişoara, locuitorii au învăţat să valorifice bogăţiile naturale.

S-au deschis aşadar pensiuni, în prezent în număr de 29, cazarea fiind primul pas în a atrage turiştii. Care n-au întîrziat să apară. După venirea lor s-a trecut şi la "exploatarea" buzunarelor, lîngă peştera Sighişoara deschizîndu-se un muzeu, dar şi un centru comercial, axat exclusiv pe