În data de 20 martie 2008, dupa luni grele de boala si suferinta care l-au imobilizat la pat pe maestrul Alexandru Baciu, fost sergent, jurnalist, telefonist la Oficiul Postal si difuzor de presa, a spus adio acestei lumi pe care a iubit-o atât de mult, fiind rapus de o boala nemiloasa. Baciu avea 80 de ani si a fost omul care nu s-a pensionat niciodata. La ultimul interviu acordat din 19 septembrie 2007, maestrul spunea ”nu voi vorbi de rau nici un dusman daca este cinstit si nu voi lauda niciodata un prieten, daca este mârsav.” A muncit toata viata si a fost un exemplu pentru verticalitatea spiritului sau, a crezut în valorile morale si în Dumnezeu pâna în ultima clipa. În 10 mai Baciu ar fi împlinit 81 de ani dar Tatal ceresc l-a chemat pe crestinul blând si milostiv în paradis pentru a asculta tacerea, pentru a se odihni dupa o viata de chin si suferinte. A fost înmormântat în cimitirul din curtea Bisericii ”Buna Vestire”din Reghin, în data de 22 martie, slujba funerara fiind oficiata de parintele Dumitru Gherman. L-au condus pe ultimul drum familia, rudele, prietenii si fostii colegi, printre cei care s-au numarat nepotul Gabi, Marin sara, Pui Sorin senior, Elena Gliga, Huza Iacob, Tripon Gheorghe, Bozdog Constantin cu sotia Maria, Contiu Vasile, Cacula Eugenia si altii.

Alexandru Baciu s-a nascut la 10 mai 1927 în Madarasi, dar în certificatul de nastere a fost înregistrat în data de 18. A ramas un mister pâna acum, de ce a ajuns atât de târziu tatal sau la Primarie sa îl înregistreze. A ramas orfan de mama de la doi ani despre tatal sau nu a vrut niciodata sa comenteze spunând doar ca a platit si el în felul sau pentru iresponsabilitatea de care a dat dovada. Baciu a fost crescut de bunicii din Fânate-Band, unde a facut 5 clase pe vremea legionarilor, avândul profesor pe regretatul Dumitru Popescu. În 1938 au venit vremuri de razboi si Baciu a ajuns