Multe dintre obiceiurile satului au pierit în lumea modernă. Altele au luat forme noi, s-au adaptat locului şi au primit botezul înnoirii. Babele, 40 de pahare, lăsatul secului de brânză (izgonirea lui Adam din Rai), Ziua Şarpelui, Buna Vestire sau Blagoveşteniile. În luna lui mărţişor, oamenii de la sate, care mai cred în puterea datinilor, se întorc la ritualurile de primenire a naturii. Se spune că pe 25 martie, cu nouă luni înaintea sărbătorii Naşterii Domnului, îngerul îi vesteşte Fecioarei Maria că a fost aleasă să devină Mama lui Iisus Hristos. Buna vestire făcută Mariei inaugurează „plinirea timpului“ (Galateni IV, 4), adică împlinirea făgăduinţelor şi pregătirilor venirii lui Hristos. Dar sărbătoarea din această zi este mai mult religioasă, iar obiceiurile populare sunt aproape „mute“ în ceea ce o priveşte. Altfel stau lucrurile însă cu mărţişorul, cu Mucenicii sau cu lăsatul secului, deşi zonele în care se mai desfăşoară ritualuri sunt din ce în ce mai puţine. Odată cu bătrânii satului, se sting şi datinile locului. Astăzi, nu mai are putere asupra relelor şnurul de arnici roşu şi bumbac alb pe care se prindea un bănuţ de argint sau o para, purtat de copii şi fete. Nu mai există nici credinţa că anotimpurile din acel an vor fi aşa cum sunt Babele în primele patru zile. Puţini mai ştiu că ele aveau virtuţi protectoare sau oraculare. Tinerii întorc spatele datinilor şi râd de asocierile sau superstiţiile bunicilor. Ziua Şarpelui, transferată Mucenicilor Despre sărbătoarea Alexiilor sau Ziua Şarpelui, care are loc în fiecare an pe 17 martie, nu-şi mai amintesc nici bunicii. Acum „se deschide pământul“, încolţesc buruienile, ies şerpii şi insectele. Nimeni nu le pronunţă numele ca să nu facă pagubă. E vremea când se altoiesc puieţii, se pregătesc straturile, se seamănă cerealele şi legumele, trifoiul şi lucerna. Nu se bea ţuică, nu se pomenesc cu numele p