Deşi controlează situaţia din Tibet, Beijingul nu poate linişti populaţia. Sursa: Reuters
La peste o săptămână după demonstraţiile violente din Lhasa, China l-a acuzat ieri din nou pe Dalai Lama, liderul spiritual al tibetanilor, că vrea să „confişte Jocurile Olimpice“ şi a promis că va înfrânge „clica“ acestuia. Dar, în pofida intervenţiei în forţă a Beijingului, a 20 de ani de securitate intransigentă, a investiţiilor masive şi a migraţiilor în masă de după ultima mare revoltă tibetană, „acoperişul lumii“ pare din nou un loc ostil pentru chinezi.
Aproape fără excepţie, etnicii chinezi de aici declară că şi-au pierdut încrederea în propaganda guvernului şi că se tem de faptul că tibetanii vor recurge la violenţe împotriva Chinei. „Cred că nu-şi vor putea obţine independenţa vreodată, deoarece nu sunt sprijiniţi de nicio ţară importantă şi nu au armată“, declara patronul chinez al unui magazin din provincia Sichuan, care cuprinde şi platoul tibetan. „Mai cred, de asemenea, că nici noi nu le vom putea câştiga inimile“, a adăugat el.
Potrivit cotidianului britanic „The Times“, acesta ar putea fi cel mai vătămător rezultat din punct de vedere politic al răscoalei tibetane împotriva autorităţii chineze. Condamnările exprimate de străinătate sunt respinse oficial de Beijing ca „părtinitoare“. Dar chiar şi opinia publică domestică, deşi greu de analizat, sugerează că mulţi oameni de rând nu mai cred că Tibetul este un loc sigur şi că nu mai sunt de părere că situaţia poate continua aşa cum este acum.
Populaţia, speriată de violenţe
Harta „tulburărilor“ este grăitoare în sine. În oraşul monastic Litang, unde călugării au păstrat mulţi ani ascunse poze cu Dalai Lama, răscoala a implicat cucerirea de către mulţimi a clădirilor guvernamentale şi arborarea de steaguri naţionale vechi. Scene similare s-au petrecut
