Vinerea Sfântă înseamnă pentru comunitatea romano-catolică retrăirea "Drumului Crucii" parcus de Isus înainte de răstignire. În fiecare an, la umbra Colosseum-ului din centrul Romei, Papa
Vinerea Sfântă înseamnă pentru comunitatea romano-catolică retrăirea "Drumului Crucii" parcus de Isus înainte de răstignire. În fiecare an, la umbra Colosseum-ului din centrul Romei, Papa le vorbeşte credincioşilor despre patimile Mântuitorului, mesaj transmis în cinci limbi.
La ora 21.00 credincioşii, turiştii şi pelerinii îşi îndreaptă privirile spre ruinele Forumului Imperial, din care ştiu că Suveranul Pontif va ieşi în ovaţiile mulţimii. Sub un cort alb şi înconjurat de trei cardinali, papa Benedict al XVI-lea a inaugurat celebrarea funcţiunilor religioase pascale. "Drumul crucii" începe cu "Tatăl nostru" spus în latină. Sub ploaia torenţială, lumânările credincioşilor cumpărate de la vânzătorii ambulanţi nu au prea multe şanse de supravieţuire.
"Tatăl nostru" în româneşte
Descrierea drumului lui Isus are 15 capitole precedate de "Tatăl nostru", pe care fiecare credincios îl recită în limba lui. De sub o umbrelă neagră, şoapte ale rugăciunii în româneşte ţineau pasul cu versiunea în latină. O pereche de tineri români, Cătălin Tăraru (29 ani), din judeţul Iaşi, împreună cu Elisabeta Negoiţă (30 ani) a venit din nordul Italiei ca să petreacă sărbătoarea Paştelui la Roma, împreună cu rudele: Alina Negoiţă (30 ani), din Buzău şi Lucian Firu (21 ani), din Iaşi. Alina, care nu este la prima slujbă din Vinerea Sfântă, spune că "există o diferenţă de comunicare şi apropiere de enoriaşi între celebrările religioase ţinute de papa Ioan Paul al II-lea şi cele din prezent".
Explicaţie foto:
Patru români catolici au sosit la Roma din nordul Italiei, ca să asculte mesajul Papei
