„Nici un alt popor ortodox nu a făcut atâta bine pentru Athos cât au făcut românii“, a spus savantul Porfirie Uspenski.
1 /.
Sfântul Munte este o peninsulă - al 3-lea şi cel mai estic braţ al Peninsulei Halkidiki - cu lungimea de 60 km şi o lăţime ce variază între 8-12 km, aria totală fiind de 360 km pătraţi. Muntele Athos, sau Athon, nume care ar proveni de la Athos, un supranume al zeului Joe (Jupiter). Sfântul Munte Athos este însă cunoscut drept cheagul ortodoxiei de pretutindeni şi centrul monahismului ortodox.
Partea feminină, interzisă de 1.000 de ani
Pe Athos nu a călcat „fiinţă de parte feminină“ de mai bine de 1.000 de ani, acolo trăind într-o relativă izolare circa 2.500 de călugări, în 20 de mănăstiri, 12 schituri şi un număr necunoscut de chilii.
„Grădina Maicii Domnului“, cum îi spun călugării Muntelui Athos, a rămas aproape neschimbată de la venirea Sfintei Fecioare pe aceste locuri. Tradiţia susţine că Maria, după înălţarea lui Iisus Hristos la Cer, a fost chemată de Lazăr în Cipru, unde acesta tocmai fusese hirotonit episcop, punându- i Fecioarei la dispoziţie o corabie. În timp ce călătorea spre Cipru, împreună cu Apostolul Ioan, corabia pe care se afla Sfânta Maria a fost surprinsă de o furtună pe mare şi dusă în apropierea Muntelui Athonului (Athos).
Văzând frumuseţea locului, Maria a cerut Fiului ei să-i dăruiască acel munte ca să-l aibă spre moştenire. A urmat apoi o vreme de pustiire, până când au început să vină primii bărbaţi ce s-au sfinţit aici într-ale călugăriei, între care şi Sfântul Petru Atonitul.
Graniţe fixate
Primul sigiliu împărătesc datează din anul 883, acesta dovedind strădania monahilor atoniţi de a asigura caracterul monahal al peninsulei. Ulterior, împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul porunceşte ca nimeni să nu-i deranjeze pe că
