În tradiţia populară, vasele din ceramică se pictează folosind numai culori obţinute pe cale naturală, după obiceiuri vechi de sute de ani. Albul de pe vase se obţine din var amestecat cu piatră albă de munte, arsă şi apoi pisată. Negrul se obţine dintr-un pământ special, care se găseşte în eroziunile de după ploi. La noi în ţară, culoarea galbenă se obţine din huma de Medgidia, amestecată cu oxid de fier (ruseală). Meşterii care respectă tradiţia obţin roşul dintr-un pământ bogat în oxid de fier, care se găseşte pe văi, la 2-3 metri adâncime. Odată obţinut, acesta se lasă la uscat, apoi se toacă mărunt, se râşneşte şi se amestecă cu apă. Lichidul vâscos care se obţine în acest fel se strecoară printr-o sită, rezultând o substanţă lucioasă.

Culoarea verde se obţine din zgura produsă prin arderea în cuptor a sârmei de cupru. Zgura se cojeşte, se pisează, se macină şi se amestecă cu humă. În ceea ce priveşte motivele aplicate pe vasele din ceramică, acestea sunt, de cele mai multe ori, geometrice. Cel mai vechi motiv este triunghiul, care se găseşte şi pe ceramica preistorică. Spirala este, de asemenea, un motiv foarte vechi, care apare la noi pe ceramica de Cucuteni şi Boian. Pe multe vase se vor întâlni ca motive creanga de brad, viţa-de-vie, grâu, trifoi, frunze sau flori. Păsările şi animalele apar mai rar pe aceste obiecte. (M.C.)

În tradiţia populară, vasele din ceramică se pictează folosind numai culori obţinute pe cale naturală, după obiceiuri vechi de sute de ani. Albul de pe vase se obţine din var amestecat cu piatră albă de munte, arsă şi apoi pisată. Negrul se obţine dintr-un pământ special, care se găseşte în eroziunile de după ploi. La noi în ţară, culoarea galbenă se obţine din huma de Medgidia, amestecată cu oxid de fier (ruseală). Meşterii care respectă tradiţia obţin roşul dintr-un pământ bogat în oxid de fier, care se găseşte pe văi, l