Postul Pastelui fiind unul dintre cele mai restrictive posturi dureaza 48 de zile. Cuvantul post vine din grecescul «asceza» si inseamna un exercitiu de cumpatare cand ne referim la mancare si bautura, dar si de bunatate, rabdare si intelegere cand ne referim la relatiile cu cei din jur.
Regulile bisericesti au stabilit zilele pentru abtinerea totala de la mancare si bautura. Luni, marti, miercuri, vineri si sambata se mananca doar seara paine si apa. In zilele de miercuri din post se ajuneaza pana seara cand se consuma paine, legume fierte fara ulei. In celelalte zile din toata perioada postului se mananca o singura data pe zi, seara, hrana uscata, iar sambata si untdelemn si putin vin. Dezlegare la peste se acorda pe 25 martie, de Buna Vestire si pe 16 aprilie de Intrarea Domnului in Ierusalim (Florii).
Spre sfarsitul Postului credinciosii se spovedesc si daca primesc dezlegare de la duhovnic vor primi Sfanta Impartasanie. In Postul Pastelui se face abstinenta si la viata sexuala si nu se oficiaza cununii religioase.
Din punct de vedere medical postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentatie bazata in principal pe alimente conservate, de origine animala, la o alimentatie de origine vegetala, bazata pe oferta de primavara, leguminoasa in special, care creeaza un aport de vitamine si minerale ce ajuta organismul sa treaca peste astenia de primavara. O data cu trecerea la alimentatia de post are loc o scadere a aportului de proteine si grasimi de origine animala. In perioada postului este recomandata o alimentatie din care sa lipseasca ouale, carnea,untul si laptele. Legumele in schimb asigura o senzatie de satietate de durata mai lunga datorita digestiei mai greoaie. Alimente care se pot manca: produse din soia, legume fructe, biscuiti, fulgi de orice fel, muraturi, mamaliga, zacusca, masline, fruct