CLĂDIREA CU 29 DE ETAJE A LUI POPOVICIU, "INSPIRATĂ" DIN BRĂNCUŞI

Aprobată pe furiş de consilierii generali, cea mai înaltă clădire din Capitală şi din ţară sfidează până şi legea bunului-simţ. Nu mai vorbim de cea a Sportului şi a Mediului. Visată de investitor, culmea ironiei, ca o "operă de artă à la Brâncuşi, fiind terminată cu nişte mâini îndreptate spre cer", construcţia n-a fost supusă dezbaterii publice, aşa cum era normal. Clădirea-mamut ar schimba complet regimul de înălţime şi arhitectura zonei. Opriţi construirea acestui turn!

Ţinută la secret până mai ieri, imaginea celei mai înalte clădiri din Bucureşti dă peste cap toată arhitectura din zona Bulevardului Kiseleff. Aprobată pe furiş de consilierii generali, construcţia sfidează până şi legea bunului-simţ. Visat de investitori, culmea ironiei, drept o "operă de artă à la Brâncuşi, fiind terminată cu nişte mâini îndreptate spre cer", gigantul n-a fost supus dezbaterii publice, aşa cum era normal. Clădirea schimbă complet regimul de înălţime al zonei.

Discuţiile despre construcţia celei mai înalte clădiri din Bucureşti au apărut în 2005, când investitorii în frunte cu Puiu Popoviciu au început să bată drumurile pe la Primăria Capitalei pentru a-şi prezenta măreţul proiect. Firma Kiseleff Business Plaza intrase încă din 2000 în posesia terenului din Ştrandul Tineretului, aşa că nu a mai rămas decât obţinerea avizelor necesare pentru ridicarea clădirii-mamut. În prima fază, întrevederile s-au rezumat doar la simple consultări. Arhitectul-şef al Capitalei, Adrian Bold, de a cărui semnătură depindea începerea construcţiei, nu a fost convins de proiect. "Băieţii deştepţi" nu s-au împiedicat de un răspuns negativ, au acţionat mai departe. Au reuşit cu ajutorul consilierilor generali de la vremea respectivă să elaboreze o hotărâre de consiliu care a redus atr