Multe persoane îşi fac griji cu privire la viitorul climei, al omenirii şi al planetei. Mulţi au grijă să‑şi recicleze hârtia sau să reducă emisiile de carbon, mergând cu metroul şi Multe persoane îşi fac griji cu privire la viitorul climei, al omenirii şi al planetei. Mulţi au grijă să‑şi recicleze hârtia sau să reducă emisiile de carbon, mergând cu metroul şi evitând concediile care presupun un drum cu avionul.
Cu toate acestea, unora dintre ei, o discuţie despre topirea calotei glaciare sau despre creşterea nivelului de dioxid de carbon le provoacă reacţii puternice, similare celor alergice.
Ei simt că nu pot respira, sunt obsedaţi de ideea că apa este din ce în ce mai murdară şi chiar un concert Live Earth li se pare un consum inutil de energie. Aceştia depăşesc grija obişnuită pentru mediu. Ei devin nevrotici şi prezintă simptome precum bulimia, depresia sau alcoolismul.
Potrivit "The Independent", pentru această tulburare nu numai că există un nou termen, ecoanxietatea, ci şi un nou tip de terapeut care îi poate ajuta: ecopsihologul. Efectele pot fi extreme. Unele persoane au ales să fie sterilizate de teamă că vor aduce pe lume o altă fiinţă umană care să producă gunoi, să consume combustibil şi să emită dioxid de carbon.
Înainte, aceşti oameni erau consideraţi depresivi şi erau trataţi cu benzodiazepam. Astăzi însă, diagnosticul de ecoanxietate impune ecoterapie. Această ştiinţă a luat naştere mai întâi între membrii mişcării New Age, în Statele Unite. Melissa Pickett, ecoterapeut din Santa Fe, spune că ecoanxietatea e provocată de lipsa legăturilor cu natura. Tratamentul ei constă în restabilirea legăturii cu natura şi asumarea faptului că orice prejudiciu adus planetei poate fi reparat.
Melissa are între 40 şi 80 de pacienţi pe lună. Aceştia se plâng de atacuri de panică, lipsa poftei de mâncare, irit
