Credinte populare
In satele din Maramures, realitatea se impleteste cu basmul, ca in urma cu o mie de ani
Stragele sunt lumini nocturne care se aprind si se sting pe campuri si pe dealuri ca niste beculete de pe bradul de Craciun. Numai ca istoria lor se pierde in negura timpurilor, in vremuri indepartate, pe cand nu se descoperise inca lumina electrica si, poate, nici lampa sau opaitul nu existau, singurii luminatori ai noptii fiind luna si stelele de pe cer. Dar se vede ca acesti luminatori au fost prea indeajuns, pentru ca omul sa poata observa cu minutie ceea ce se intampla la multi kilometri departare de el. Pe vremea aceea erau mai interesati de tainele lumii si mai aproape de Dumnezeu.
Cum isi explica taranii aceste luminite
Se mai numesc Slabanoace (Slabanoage) pentru ca stralucesc cu intermitente. Alte denumiri sunt Milostivele si chiar Stragoii. Toate numele lor se regasesc peste tot in Maramures. Iata ce spun despre ele taranii.
"Stragele is niste lumninuta(e); umbla cate tri-patru laolalta, noaptea. Le videm hopaluind tat ase: una sus si una jos. Numa un pic le videi si apoi nu le mai videi altu. Te temeai de ele, ca nu stiei ce fel de lumina ii. Zaceau batranele ca acele-s suflete pierdute, pe care le-o pierdut femeile."
Stragele sunt, asadar, suflete, iar sufletul este lumina. Apoi, se desprinde clar ideea ca acesti copii nenascuti, aceste suflete ucise, sunt condamnati sa rataceasca necontenit sub cer, sa nu se poata ridica acolo de unde au venit. Acelasi lucru se intampla si in cazul sinucigasilor. Relatarea ce urmeaza o demonstreaza din plin. Am ascultat-o povestita de o femeie din comuna Desesti.
"Imi arata mama cand eram mica cum jucau vo cateva lumninuta, sus-jos. Acolo s-o spanzurat o femeie unde jucau. O aprins din greseala niste clai de fan. Ea o mars ca sa curatasca locu', o strans ga
