Creşterea preţurilor la toate produsele esenţiale (alimente, carburanţi, energie) a declanşat în întreaga Europă un val de pesimism fără precedent în ultimii doi ani. Aţi auzit vreodată de Indexul Sentimentelor Economice (ESI)? Dacă da, înseamnă că studiul omonim realizat de Uniunea Europeană de peste 20 de ani şi-a atins scopul, acela de a reprezenta un reper demn de luat în seamă de către toţi actorii vieţii economice din spaţiul comunitar. Dacă nu aţi auzit,
Creşterea preţurilor la toate produsele esenţiale (alimente, carburanţi, energie) a declanşat în întreaga Europă un val de pesimism fără precedent în ultimii doi ani.
Aţi auzit vreodată de Indexul Sentimentelor Economice (ESI)? Dacă da, înseamnă că studiul omonim realizat de Uniunea Europeană de peste 20 de ani şi-a atins scopul, acela de a reprezenta un reper demn de luat în seamă de către toţi actorii vieţii economice din spaţiul comunitar. Dacă nu aţi auzit, însă, ar trebui să ştiţi că, cel puţin în Occident, ESI este considerat unul dintre cei mai importanţi indicatori în ceea ce priveşte climatul economic şi ritmul de dezvoltare al statelor membre, luat în seamă de oameni de afaceri, de autorităţi şi de consumatori, deopotrivă.
„Cred că, la noi, acest indice nu are publicitatea şi, prin urmare, relevanţa din alte ţări, unde este considerat de importanţă majoră atât pentru consumator, cât şi pentru investitori, de natură să anticipeze evoluţia economică ulterioară. Abia acum încep să îl descopăr, are valoare şi trebuie doar să ne obişnuim cu el“, spune Radu Crăciun, director de investiţii în cadrul companiei de asigurări Interamerican.
Pe scurt, scopul ESI este ca, în funcţie de încrederea exprimată în mersul economiei de cinci tipuri de respondenţi (consumatorii, pe de o parte, şi oamenii de afaceri di
