Economia americană e destul de flexibilă pentru a-şi reveni rapid. Dar asta nu va aduce înapoi nici casele, nici slujbele sau banii pierduţi. America traversează (a traversat?) o criză despre care unii spun că e cea mai mare de după Al Doilea Război Mondial. O criză care a făcut deja multe victime: oameni care şi-au pierdut casele pentru că nu şi-au mai putut plăti ratele, companii care au dat faliment sau au fost înghiţite de altele, deprecierea investiţiilor la burs�
Economia americană e destul de flexibilă pentru a-şi reveni rapid. Dar asta nu va aduce înapoi nici casele, nici slujbele sau banii pierduţi.
America traversează (a traversat?) o criză despre care unii spun că e cea mai mare de după Al Doilea Război Mondial. O criză care a făcut deja multe victime: oameni care şi-au pierdut casele pentru că nu şi-au mai putut plăti ratele, companii care au dat faliment sau au fost înghiţite de altele, deprecierea investiţiilor la bursă, slujbe pierdute etc. Banca centrală americană a aplicat medicamente în doze tari: scăderi masive de dobândă şi injecţii (sau perfuzii) în sistemul bancar de multe sute de miliarde de dolari. Unii vorbesc deja de sfârşitul crizei, pesimiştii spun că suntem abia la început. Ar putea fi o criză de cu totul alt gen decât cele de până acum; să poată fi rezolvată chiar înainte ca economia americană să intre în recesiune, adică să aibă câteva trimestre de scădere economică.
Este o criză a instrumentelor sofisticate de investiţii, atât de sofisticate, încât economia şi societatea nu au avut timp să creeze anticorpii necesari. E ca o boală nouă, despre care nu ştii cum va evolua şi nici ce părţi ale organismului au fost atinse. Şi, în această situaţie, nu poţi să fii sigur nici dacă medicamentele administrate au fost cele corecte. De aceea există acum o doză mare de