Asociatia Eco-Europa estimeaza ca in Capitala densitatea spa?tiului verde este de circa 3 mp per capita. PMB sustine ca indicele corect, conform datelor oficiale, este de 16,38 mp. Problema densitatilor demografice mari a fost rezolvata in statele occidentale prin extinderea ariei administrative a oraselor. In Romania insa, cu Bucurestiul ca varf de lance, cuvantul de baza a fost centralizarea, inghesuirea a mii de oameni in cartier
Densitatea de circa 8.700 de locuitori pe kilometru patrat pe care o are Bucurestiul depaseste de trei ori standardul de confort demografic, de circa 3.000 de locuitori pe km patrat. Majoritatea capitalelor statelor din regiune se mentin in jurul acestui indice al unei dezvoltari sanatoase. Viena are 3.850 de locuitori pe kilometrul patrat, iar Budapesta 3.674 de loc pe kilometrul patrat, conform unui studiu al Asociatiei Salvati Bucurestiul (ASB).
Cea mai aglomerata zona din Capitala este sectorul 3, unde densitatea depaseste 13.200 de oameni la fiecare kilometru patrat, cel mai dens cartier fiind Titan.
La polul opus, cu un grad de aglomerare urbana aproape de limita tolerabila este sectorul 1, cu 3.576 locuitori pe kilometru patrat, conform Primariei Municipiului Bucuresti (PMB).
Aglomerarea urbanistica prezinta pe langa riscurile evidente si anumite beneficii. In timp ce riscurile sunt disconfortul psihic, aglomerarea traficului si reducerea spatiilor libere de constructii, beneficiile sunt posibilitatea de a te conecta mai rapid si mai ieftin la retelele de utilitati si apropierea de centrul orasului a unei mase mai mari de persoane.
Statisticile trebuie reinterpretate insa an de an. De exemplu, daca maine PMB reuseste sa obtina aprobarea proiectului privind crearea zonei metropolitane, atunci densitatea medie va scadea simtitor pentru ca teritoriul administrativ al metropolei Bucur
