Ziua aparitiei acestui "martor", vineri, 28 martie 2008, este cea de-a doua a colocviului international dedicat, la Accademia di Romania din Roma, memoriei marii personalitati a arheologiei greco-romane care a fost Dinu Adamesteanu (1913-2004).
Cu aproape 40 de ani inaintea acestui eveniment, in toamna fierbinte (la figurat) a anului 1968, l-am cunoscut pentru prima data pe Dinu Adamesteanu. Eram proaspat angajat la Institutul de Arheologie al Academiei Romane si - de doua luni - implicat in cercetarile arheologice de la Adamclisi, orasul antic Tropaeum Traiani, reluate in vara aceluiasi an 1968, pentru prima data sistematic, dupa o intrerupere de 57 de ani.
Atunci, in primele zile ale lui septembrie, Alexandru Simion Stefan si autorul acestor randuri, colegi de Institut si de cercetari la Adamclisi, au plecat pentru cateva zile la Mamaia, adica spre o tinta incredibila in acei ani pentru debutantii in domeniu: un congres international de specialitate.
Iata in cele ce urmeaza de ce anume eram irezistibil atrasi, chiar daca, plecand direct de la sapaturile arheologice, aveam, intre alte retineri, jena de a nu fi fost pregatiti vestimentar pentru un asemenea eveniment la care nu fuseseram invitati oficial, dar eram acceptati tacit de conducerea Institutului.
In coordonarea academicianului Emil Condurachi (1912-1987), director in acei ani al Institutului de Arheologie din Bucuresti al Academiei Romane si secretar general al Asociatiei Internationale de Studii Sud-Est Europene, era organizat la Mamaia, la hotelul Rex, colocviul international cu tema "Surse arheologice ale civilizatiei europene". Eram, asadar, martorul unei intruniri stiintifice de o viziune europeana, anticipand remarcabil relatiile din zilele noastre. Data fiind deschiderea politica a momentului, participarea a fost de o inalta tinuta. Elita stiintifica europeana a dome
