Cu tata profesor de desen aruncat in infernul carceral de la Periprava, Nicolae Saftoiu poate fi asimilat "generatiei Budapesta". Caci eminentul grafician a absolvit Institutul "N. Grigorescu" in 1958. Saftoiu a urmat in primul an de studiu sectia de arta monumentala, de unde are amintiri - in ivoriu - despre profesorul (si baronul) Lowendal.

Gravura a aprofundat-o cu stimatul profesor Simion Iuca. Lui Nae Saftoiu, reactiv antibolsevic in opiniile sale de breasla artistica, ii sta insa cel mai bine determinativul "generatiei Praga". Anii "dezghetului", 1968-1972, au fost foarte fierbinti si pentru harul lui de desenator-comentator parabolic al istoriei reale si imaginare. Saftoiu a semnat atunci o serie de imagini cu invazia Cehoslovaciei. Tema dezastrelor se va extinde apoi la cutremurul de pamant si, mai recent, la naufragii. In '68, Saftoiu participa, la Dusseldorf, la expozitia internationala "Interfauna" si, in acelasi an, obtine premiul U.A.P. pentru tineret. In 1972 i se acorda un premiu la expozitia de "Arta fantastica" de la Trieste. Oameni, bestii, animale este, generic, numele unei lungi serii tematice, in miceliul careia au proliferat, rand pe rand, cavaleri medievali ori curtezane din toate epocile. Saftoiu e un povestas amazonian in imagini care se aglutineaza sau tasnesc din albul paginii. Sunt secvente din preaplinul unei visari a formelor revelate ca intr-o in psihodrama. Artistul compune eliptic-provocator ca sens, dar foarte dens si imprevizibil ca repertoriu imaginar. Abil desenator durerian al inventarului iconografic eroizant (crupa-copita-coapsa-san-fald-armura), Saftoiu este, stilistic vorbind, un livresc sarcastic, un celinian la capatul diminetilor de insomnii ale desenului. Nu a etalat multe expozitii (cea din 1979, de la Simeza, i-a adus premiul pentru grafica al U.A.P.), dar a lasat multe carti ilustrate, de la cele de povest