Directorul scolii (elementare) in care am obtinut opt premii intai, fost coleg de banca al tatalui meu pana in clasa a V-a, cand taranul Costica Rotaru a abandonat studiile, ii spunea, la un pahar de rachiu, parintelui meu ca sunt cel mai bun, dar si cel mai al dracului.

Eticheta - modus vivendi pe care mi-a lipit-o pe creier liderul institutiei de invatamant din comuna natala - n-am mai putut-o da jos. Am incercat (am si reusit in parte, in prima parte adica, atentand la superlativul "cel mai bun") sa dezlipesc acea firma sociala, dar... am ramas ce mi s-a spus. Daca nu cel mai, totusi foarte al dracului.

N-am astampar, clocotesc, nu pot rabda. Cine ar fi avut curajul sa-i spuna unui sef (abonat al plecarilor in strainezia si sicanator al subsemnatului la propunerea trepadusilor) : "Sa dea Dumnezeu sa cada avionul cu care traversati Atlanticul si sa ramaneti singur supravietuitor atacat si sfasiat lent de rechini"? Eu, omul dracului. N-a fost sa fie asa, dar insului i-a venit doar numele din S.U.A.!

Dar despre cei trei "sapatori" ai mei cu "note informative" pe care le pastrez in copie, care au murit pe rand : unul inghetat, altul accidentat si celalalt infectat?

Sa le fie tarana grea am zis, ignorand povata antica "De mortuis nil nisi bene"!

De ce? De-al dracului.

Si cine ar fi facut publice asemenea marturii care vor continua? Un tip dat dracului. Adica eu.

N.B. - Idolul meu, ca s-al lui Eminescu, a ramas Vlad Tepes, Dracul(a). Eu n-as trage in teapa doar hotii, ci mai ales prostii si mincinosii.

Directorul scolii (elementare) in care am obtinut opt premii intai, fost coleg de banca al tatalui meu pana in clasa a V-a, cand taranul Costica Rotaru a abandonat studiile, ii spunea, la un pahar de rachiu, parintelui meu ca sunt cel mai bun, dar si cel mai al dracului.

Eticheta - modus vivendi pe care mi-a lipit-o pe cre