Ciclul celor zece sonate pentru vioară şi pian de Beethoven, un concert simfonic dedicat integral creaţiei sale, concert în care - la Ateneul Român, în compania Filarmonicii bucureştene - apare inclusiv în calitate de solist al propriului Concert pentru pian şi orchestră, mai apoi un concert de familie, lucrări de Bach şi de Mozart, prezentate în Studioul de Concerte Radio în compania solistică a soţiei şi a fiicei sale, în compania Orchestrei de Cameră Radio, creaţii proprii, printre care cea de a 2-a Simfonie, un opus drag autorului, necântat în ultimele decenii, evoluţii solistice şi muzicale camerale... iată cadoul, iată adresarea pe care maestrul Valentin Gheorghiu ne-o face în aceste zile, în aceste săptămâni, la ceas de mare aniversare.

Nu pot să nu constat că mai bine de două generaţii de melomani, de iubitori ai muzicii - marele public de concert sau public de specialitate, am deschis ochii în viaţa muzicală avându-l drept preţios ghid pe Valentin Gheorghiu.

Ne-a învăţat că libertatea, limitată în viaţa de zi cu zi, poate fi regăsită în lumea muzicii. Cu o singură condiţie. Când îţi urmezi cu credinţă calea, când îţi respecţi talentul, când dispui de demnitatea pe care ţi-o conferă natura imbatabilă a profesionalismului.

A fost remarcat pentru darurile sale native de George Enescu însuşi. A parcurs înalte studii de specialitate la Conservatorul Naţional de Muzică din Paris. Şi-a continuat educaţia profesională în ţară, cu maeştrii cei mari ai muzicii româneşti, cu Constanţa Erbiceanu, cu Mihail Jora, cu Mihail Andricu, cu Constantin Brăiloiu. A dispus de o educaţie muzicală completă în domeniul pianului, a muzicii de cameră, în domeniul componistic. Şi-a făcut debutul în viaţa de concert la vârsta de 15 ani, la Ateneul Român, în compania Orchestrei Filarmonice bucureştene conduse de maestrul George Georgescu. A colaborat cu Constantin Si