- Cultural - nr. 62 / 28 Martie, 2008 Unele neologisme, prin continutul lor semantic si prin frecventa, sunt asimilate fondului de baza al limbii romane. Exemplificam acest proces, apeland la substantivul neutru seminar, plural seminare, nu seminarii. Seminar, institutie de invatamant teologic unde se pregatesc viitorii preoti. Alt sens: forma de instruire a studentilor pe baza de dialog, lucrari, ore de studiu practice, organizate pe grupe de studenti si efectuate sub conducerea unui cadru didactic universitar. Un al treilea sens: cerc de studii organizat pe langa o organizatie de partid, o organizatie de masa sau o institutie pentru pregatirea membrilor sai. Cuvantul are astazi caracter universal, etimonul fiind latinescul seminarium, cu intelesul de pepiniera, in care se pregatesc oameni pentru anumite profesii, pentru viitorul societatii. Seminarial, derivat de la seminar, de seminar, seminaristic, acest ultim sens fiind derivat de la seminarist. Seminarist, elev al unui seminar. Verbul a seminariza, a prelucra in colectiv un curs, o prelegere sau o materie de studiu. Tipul de conjugare a verbului: seminarizez, seminarizeaza etc. Seminarizare, actiunea de a seminariza si rezultatul ei. Tot neologism, cu mare frecventa astazi este substantivul neutru colegiu, plural colegii. Etimonul este latinescul collegium, confrerie, grupare. Sensul in antichitate: grup (de cel putin trei persoane) insarcinat cu o anumita functie publica. Astazi, colegiu are mai multe semnificatii. Grup care formeaza organul de conducere si de indrumare al unui periodic, al unei lucrari, carti etc., al unei institutii etc. Corp sau asociatie a unor persoane care au aceeasi profesiune sau demnitate. Categorie electorala care ingloba, in trecut, cetatenii cu aceeasi avere sau de acelasi rang social. In epoca "Scrisorii pierdute" a lui I.L. Caragiale, se vota pe colegii. Au fost la ince