La unul din posturile de televiziune de mare audienta a fost invitata, printre altii, doamna Viorica Costiniu, presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania, pentru a sustine corectitudinea acordarii de salarii si pensii privilegiate pentru corpul magistratilor.
In introducere, domnia sa a explicat ca puterea judecatoreasca este una dintre cele trei puteri din Romania, alaturi de puterea executiva si cea legislativa. Pana aici, toate bune si frumoase. Acest corp al magistratilor, demnitatea si prestanta lui, corectitudinea lui trebuie recompensate si sustinute material. Domniilor lor nu le este permis sa aiba in paralel o alta activitate care sa le completeze veniturile si, pentru a fi feriti de posibilitatea de a fi corupti de infractori sau de oameni de afaceri care actioneaza la limita legalitatii sau dincolo de ea, li se ofera salarii, dupa stiinta mea, de 6-7 de ori mai mari decat salariul mediu pe economie (asta in timp ce profesorii si doctorii debutanti aspira sa atinga salariul mediu pe economie). si ca si cum asta nu ar fi de-ajuns, pensia cuvenita domniilor lor nu este calculata dupa formula prevazuta de Legea 19/2000, aplicabila muritorilor de rand, care pensie ar fi fost oricum de cateva ori mai mare decat pensia medie, datorita punctajelor cumulate de-a lungul activitatii lor. Domniile lor merita o pensie raportata la valoarea ultimului salariu, care sa le asigure incoruptibilitatea si demnitatea si in calitate de pensionari, eventual si dupa aceea.
Argumentele devin din ce in ce mai jenante. In fond, in Romania exista circa 7.000 de judecatori si de procurori, deci nu ar fi un capat de tara. Puterea legislativa este formata din circa 5-600 de alesi, iar cea executiva presupun ca are in jurul a 2-300 de demnitari. Deci puterea judecatoreasca este de circa 10 ori mai numeroasa decat celelalte doua puteri la un loc. Dar d
