"Ziarul de Iasi" a facut bilantul privatizarii zonei industriale a orasului Luind in considerare trei criterii de baza, reporterii nostri au dat note tuturor privatizarilor de anvergura din ultimii ani facute in zona industriala. Criteriile au fost: numar de angajati pastrat, patrimoniu pastrat, datorii platite la stat. Cele mai multe s-au dovedit a fi esecuri rasunatoare sau, in multe cazuri, mari afaceri imobiliare. Foarte putine din privatizarile realizate pot primi nota de trecere. La unele privatizari, in schimb, "jaful" poate primi cu brio nota zece. Aprecieri, cifre si declaratii incitante, in rindurile ce urmeaza. Investitii de ordinul miloanelor de euro. Conditii dintre cele mai bune la locul de munca. Continuarea activitatii de productie la un nivel tehnologic destul de avansat. Mii de angajati iesind cu zimbetul pe buze din fabricile in care lucrau de o viata. Toate acestea ar fi trebuit sa le vedem in ziua de astazi la o scurta vizita in zona industriala a Iasului. Sau, cel putin, asa au promis toti politicienii aflati la putere in momentul privatizarii fabricilor iesene. In realitate, astazi in cea mai mare parte a zonei industriale pot fi observate mormane de ruine. Cele mai clare exemple despre esecul privatizarilor facute la Iasi sint Terom si Nicolina, fabrici unde nu mai lucreaza nici un angajat si care au fost vindute pe bucati. Din urma vine destul de tare si Fortus, care e aproape de a intra in faliment. Doar citeva societati mari au avut putin noroc si inca mai functioneaza: Tepro si Moldoplast. Actualii politicieni si economistii contactati de "Ziarul de Iasi" spun la unison: "Nota 3 cu felicitari pentru privatizarile facute la Iasi". Cit a luat, insa, fiecare in rindurile de mai jos. Doua "jafuri" la indigo Sa luam cazurile detaliat. In 2002, puterea de atunci, in frunte cu senatorul Ion Solcanu, anunta o mare privatizare de succes: Terom. Mar